Insulele Feroe – un milion de curiozitati am avut! (partea 1)

M-a fascinat de la inceput destinatia asta! Desi am fost de 2 ori in Islanda si banuiam ca au puncte comune, curiozitatea m-a impins sa descopar, intr-o zi, si Insulele Feroe.

Am fost ca un burete in vacanta asta de ziua mea, pentru ca nu stiam mai nimic, dar voiam sa aflu totul…

DESPRE INSULELE FEROE

Un pic mai sus de Scotia, un pic mai jos de Islanda si un pic la stanga Norvegiei. Acolo sunt Insulele. Doua ore cu avionul din Copenhaga.

Insulele Feroe tin de Danemarca, dar mare atentie, nu fac parte din UE – asta ca sa stiti sa nu o patiti ca mine cu telefonul sau cu tigarile din valiza. Despre care puteti citi aici.

Insulele sunt 18 la numar, din care 17 sunt locuite. In cazul unora nici nu stiu cum sa zic asta cu locuitul pentru ca, de exemplu, pe Insula Koltur stau numai doi oameni! Doi. Atat. Sot si sotie. Care incearca din rasputeri sa refaca satul care exista odata (cu 80 de oameni, crescatori de oi).

Niciun punct din Insule nu e mai departe de 5 kilometri de mare.

Feroe inseamna insule muntoase, cu o inaltime maxima de 880 metri, practic niste stanci mari si… plesuve, fara pic de arbore pe ele. Eu am realizat tarziu ca nu sunt copaci in drumurile mele. Din cauza climei oceanice extreme, cu vanturi puternice, taioase, care arunca mari cantitati de sare de mare in aer, insulele nu favorizeaza cresterea copacilor. Exista foarte putini arbori si inteleg ca cei mai multi sunt adusi din alte tari cu un climat asemanator, gen Alaska sau Tara de Foc.

Ca o paranteza, am vazut in Tørshavn, capitala Insulelor, un proiect derulat de danezi prin care se dezvolta un soi de parc cu copaci, ca o mica padure. Bravo lor!

In schimb, sunt absolut impresionante stancile abrupte de pe malul oceanului, care in egala masura te pot fascina si terifia!

Si drumurile pe coaste, in care zeci de cascade mici spala muntii, varsandu-se in mare.

Cand ploua, vinisoarele astea de apa devin cascade si peisajul e spectaculos!

LOCUITORII INSULELOR FEROE

Populatia Insulelor este de doar 53.800 de locuitori. Dar numarul acestora e depasit cu mult de… oi (sunt cca 80.000 de oi!). Cuvantul „Feroe” inseamna, de altfel, „insula oilor”, asta ca sa ne fie clar din prima J.

Adevarul e ca am vazut oi la fiecare pas! Umbla liber prin tara si sunt stranse de proprietari abia in octombrie.

Ca sa evite patrunderea lor in sate, oamenii au facut la fiecare intrare un astfel de grilaj. Pe care oile nu au cum sa il treaca. N-or fi atat de tute sa se bage cu picioarele in el.

Exista un singur sat care accepta oile in interior si se pare ca am dat peste el, caci altfel nu imi explic tupeul acestei oi, in ciuda apropierii masinii de ea:

Neam nu s-a dat la o parte balerina asta! Te pomenesti ca e bodyguard-ul locului.

Dar sa revenim la oile noastre: oamenii de pe Insule.

Ce m-a socat la prima vedere a fost numarul mare de copii pe cap de familie. Media e de 3 copii de familie, dar imi povestea Sámal, ghidul meu, ca multi au cate 4 copii! El insusi are 3 copii si fiecare copil are, la randul lui, cate 4 copii! E rata cea mai ridicata din Europa!

Cu atatia copii sa te tii, nene, cate gradinite am vazut! Nu faceam un pas ca hop, aparea o gradinita.

Cu toate astea, feroezii au o mare, da’ chiar o mare problema! Si aici sper ca doamnele si domnisoarele sa deschida bine ochii:

Barbatii feroezi cauta femei! Da, da, ati citit bine! Oamenii astia au nevoie de iubite, neveste, deoarece numarul barbatilor este mai mare decat al femeilor. Conform statisticilor, le lipsesc cca 5.000 de femei!

Eu zic sa mergem, ce mai stam?? Da’ repede, ca pana ne miscam noi ne-o iau altele inainte: deja feroezii si-au luat sotii thailandeze si filipineze – devenite cea mai importanta minoritate etnica!

Nu stiu prea multe despre cum sunt barbatii de aici, dar stiu ca Feroe au dat lumii cateva nume importante: au un Laureat al Premiului Nobel – fizicianul Niels R. Finsen, care a primit premiul pentru Medicina in 1903. Apoi fotbalistul Gunnar Nielsen, singurul fotbalist din Feroe care a jucat in Premier League. Sau Livar Nysted (51 ani), detinator a 5 recorduri mondiale la canotaj oceanic. Omul e super smecher! Alaturi de alti trei a traversat Oceanul Atlantic de la New York pana in Marea Britanie intr-o barca cu vâsle, doborand un record mondial ce nu fusese batut 114 ani!

Domnul Nysted e si pictor, deci are stofa si de artist, nu numai de sportiv.

De alti feroezi viteji nu am aflat, dar ma rog, important e sa dau de unul frumos, destept si… fie, si cu bani.

RELIGIA IN INSULELE FEROE

Daca a fost sa vad ceva la fel de des precum gradinitele, bisericile au fost! In orice oras, in orice cãtun, existã cel putin o bisericuta. Inteleg ca sunt 60 de biserici. Si… 25 de preoti. Atat. Cu toate astea, tin toate slujbele. Acolo unde nu e preot, e un secund.

80% dintre feroezi sunt luterani protestanti.

Ca si islandezii, oamenii astia cred in troli. Si in pietre. Asta inseamna ca nu muta un bolovan din mijlocul unei sosele in constructie, ci fac soseaua pe langa el. Pentru ca nu vor sa deranjeze locuintele trolilor (bolovanii).

Si cand fac case, daca pe terenul respectiv exista un bolovan, se adapteaza, uneori chiar integrandu-l in constructie:

Stiu legende din Islanda si am auzit ca si aici ar fi intamplari cu belele patite de cei care au ignorat credinta in pietre si troli. Foarte rar, in cazuri cu totul speciale, o piatra este mutata putin si cu mare grija din locul ei originar.

LIMBA VORBITA IN INSULELE FEROE

Ma asteptam ca limba vorbita de ei sa fie aproape de daneza. Nici gand. Este aproape de islandeza! Undeva intre islandeza si norvegiana. Cica danezii nu ii inteleg cand vorbesc. In schimb, feroezii vorbesc daneza. O invata din start la scoala, daca tot tin de Danemarca.

Dar asta nu-i nimic. Toti vorbesc engleza! Oriunde m-am dus, pe oricine am oprit, stia engleza. Nici nu ma mai sinchiseam sa intreb „Do you speak English?”. Nu zic de receptionerul de la hotel sau de angajatii aeroportului, ci si de soferii de pe transportul public, de vanzatoarele de la magazine, de oamenii opriti pe strada sa ii rog sa imi arate vreo directie.

Intr-o tara cu o limba dificila ca a lor, au realizat ca prima sansa de a iesi in lume o au invatand limbi straine.

Inteleg ca cei mai multi feroezi vorbesc 5 limbi! In afara de engleza si daneza, mai invata in scoala germana, norvegiana. Bine ca stiu io franceza, sa nu-mi foloseasca la nimic aici J.

Un amanunt simpatic pe care l-am aflat e ca ei, feroezii, vorbind in limba lor, isi dau seama care de pe ce insula este. Au multe dialecte, desi insulele sunt grupate si aflate la distante mici unele de altele. Cum deschide unu’ gura, cum stiu daca e moldovean sau oltean feroez…

CAT E SALARIUL IN INSULELE FEROE

Salariul mediu in Insulele Feroe este de 57.458 euro pe an (app 4.800 euro/luna). Minimul obisnuit este de 29.768 euro pe an (app 2.500 euro/luna).

Cel mai bine platiti sunt cei care lucreaza in Management & Afaceri – un venit mediu de 118.513 euro pe an, urmati de arhitecti, cu 72.559 euro pe an.

Daca ai diploma de licenta, daca ai vechime, salariul creste vertiginos.

Acolo ma duc!!!

SISTEMUL DE SANATATE

In drumurile mele m-am tot intrebat ce Dzeu fac oamenii din cãtunele indepartate sau aproape nepopulate daca fac infarct, daca se accidenteaza sau isi varsa matzele. Sunt setati sa nu se imbolnaveasca decat cand merg la oras?…

In Feroe sunt 3 spitale. Fiecare intr-un oras de pe cate o insula. Atat, 3 spitale. Pentru urgente, trimit unul dintre elicopterele din dotarea Insulelor. Daca e un caz caruia nu ii fac fata, il trimit in Danemarca. Fara costuri din partea pacientului. (Ca cetatean, platesti lunar cca 67 euro pentru sanatate si ai totul moca. Nu platesti niciun doctor. Doar dentistul – si e scump!)

O data ajuns ca pacient in Danemarca, ai acces si la un hotel special (care poarta numele capitalei Insulelor – Tørshavn). Aici stau pacientii care necesita zile post-operatorii, dar aici poate sta inclusiv familia pacientului. Si, in unele cazuri, chiar si doctorii.

CE SPORTURI PRACTICA FEROEZII

Sportul national este canotajul.

Am vazut in capitala multi care se antrenau, in barci cu 6 vasle.

Insa feroezii au dat in boala fotbalului! Totul s-a intamplat in urma unei victorii rasunatoare cu nationala Austriei, cand nimeni nu le dadea nicio sansa: in calificarile UEFA Euro 1992, cica feroezii au produs unul dintre cele mai mari socuri din istoria fotbalului, invingand Austria in septembrie 1990 cu 1-0. Feroe erau la primul meci de o asemenea importanta, cu o echipa formata din jucatori amatori, in timp ce Austria tocmai jucase in Campionatul Mondial.

De atunci a inceput isteria: toate satele au vrut terenuri de fotbal, toti au inceput sa joace fotbal! Chiar si in varf de munte s-a facut teren pentru satenii de acolo, ca sa aiba unde juca.

Am fost pe teren, dar, dincolo de fotbal, pe mine m-a impresionat view-ul de la peluza!

Am ajuns intr-o zi in oraselul Eiði si nu mica mi-a fost mirarea cand am vazut doua terenuri de fotbal.

Primul (cel din fotografia de mai sus) a fost deja abandonat. Fiind fix langa Ocean, jucatorii faceau ce faceau si mai trimiteau mingea in apa. Cine stie cate mingi or pluti acum catre Islanda J.

Autoritatile locale au decis sa construiasca un teren in mijlocul comunitatii, intr-o zona mai sigura, mai ferita. Zis si facut:

Cu atata apa in jur, ma intreb daca oamenii astia sunt buni inotatori. Inca n-am aflat, dar am aflat ca e cam greu sa te „scalzi” in Ocean, avand in vedere ca are 7 grade Celsius – nu numai in martie-aprilie, cand am fost eu, ci si vara. Insa exista feroezi temerari si mai ales femei care inoata in Ocean. Tare!

VREMEA IN INSULELE FEROE

N-am vazut nicaieri asa ceva: vremea aici se schimba la secunde! Practic, intri pe soare pe usa rotativa de la hotel si, dupa o roata, iesi din hotel pe ninsoare J.

Acum serios, am intrat pe soare cu masina in tuneluri de cateva sute de metri lungime si, cand am iesit, cadeau fulgi de nea.

Eu am prins intre 0 si 5 grade Celsius la final de martie, inceput de aprilie. Vara, media e cam de 12 de grade Celsius. 15-16 grade urca doar in zilele bune! Iar cand au 20 de grade, cateva ore, cred ca feroezii dau petrecere…

Iernile nu sunt grele, culmea. Rareori temperatura scade sub zero grade, si asta noaptea. Media in timpul iernii e de +3 grade Celsius. Foarte rar au avut 5 grade cu minus. Ghidul meu, care a trait o viata intreaga aici, mi-a spus ca cea mai scazuta temperatura prinsa de el a fost de minus 7 grade.

Ce m-a omorat pe mine in multe momente a fost vantul extrem de rece, taios, din cauza caruia simteam altfel temperatura.

Da, am avut momente cand m-am bagat cu totul in geaca…

In schimb, am vazut in curtile gradinitelor fetite in rochite si cu dresuri, baieti in hanorace si adidasi. Asa e cand te nasti aici, ce sa zic.

CASELE DIN INSULELE FEROE

Daca e sa spun la prima strigare cum sunt casele lor, spun: negre cu acoperisul din iarba sau foarte colorate.

Bine, nu toate sunt asa, dar aceste doua particularitati mi-au ramas pe retina.

In Insulele Feroe plouă cam 210 zile pe an. Acoperisul cu iarba protejeaza bine locuinta de actiunea constanta a apei. In acelasi timp, izoleaza foarte bine termic! Un astfel de acoperis e considerat un acoperis traditional, pe care nu il mai vezi pe toate drumurile. Insa unele dintre casele moderne au pastrat traditia, adoptand acoperisul din iarba.

Citesc undeva ca pentru a cosi iarba de pe acoperisuri nu folosesc masina de cosit, ci… oi haha. Recunosc ca n-am vazut nicio oaie pe acoperis.

Am intrebat cum se incalzesc. Cu ulei. Nu cu gaz, cum imi imaginam.

Dar ce m-a impresionat e faptul ca Insulele Feroe sunt in topul natiunilor care produc energie durabila. Peste 50% din energia electrica a tarii provine din surse regenerabile de energie! Scopul lor este ca, pana in 2030, toata energia lor electrica sa provina din energie regenerabila. (Pentru curiosi, am intrebat cat platesc: 0,27 euro pe kw.)

Fazã tare: aproape 98% dintre gospodariile din Insulele Feroe au internet wireless! Si planul este ca fiecare casa sa aiba acces, in cel mai scurt timp. In plus, ei se si lauda cu un internet foarte bun. Dar aici scot si eu mandria nationala la inaintare si zic ca al nostru e mai bun J.

Exista o mare diversitate in ceea ce priveste casele. Si de model si de culoare. Ghidul rade si imi vorbeste de „wife power”, sotia care ar cere sotului sa faca al lor camin altfel decat al vecinului – si ca model si ca zugraveala. Si uite asa au ajuns multe sate pestrite, vesele si cu modele diferite de casa.

Inainte nu existau numere la case. Casele aveau nume. Fie al proprietarului fie ce ii trecea acestuia prin cap.

Existã in zilele noastre proprietari care, in amintirea vremurilor trecute, si-au pus pe fatada placutza cu nume. Am vazut in mai multe locuri.

Ca sa fiu cinstita, sunt unele case pe care maine mi le-as cumpara! Nu, nu cine stie ce conace, ci casute mici, cochete.

Imi trece repede, cand aflu ce preturi sunt. (Si asta in ultimii ani, ca nu a fost dintotdeauna asa.)

Poti cumpara cu 200.000 euro un 500 mp, insa in capitala, aceeasi suprafata ajunge si la 1 milion de euro!

Ca tot suntem la capitolul Case, asta e casa lui Livar Nysted, cel despre care am scris mai sus ca a traversat Oceanul Atlantic intr-o barca cu vasle, doborand un record mondial mentinut 114 ani!

Nici nu-mi imaginam ca la casa lui sa nu existe si o barca…

Casa se afla pe Insula Vidoy, in nordul arhipelagului.

Pe Insula Kunoy fac jdemii de poze acestei casute tare simpatice! Parca e din povesti!

Stiind ca nu e locuita, ma benoclez pe fereastra… Proprietarul, care sta in casa de vizavi, iese sa ne ia la intrebari. Cum ghidul meu e feroez 100%, se imprieteneste repede cu el si, ce sa vezi, ne lasa sa intram in casuta!

E un mic santier acum, pentru ca omul si-a propus sa o deschida pentru turisti in vara asta. Ne explica ce mai are de facut, cum va face un mic restaurant si gata, plecam.

Stati, nu pot trece de case fara sa va arat una speciala:

Mergeam frumos cu masina, pe drumul principal al insulei Streymoy, insula pe care se afla si capitala, cand vad o cladire alba, cocotata pe un deal/munte, cu acoperis din iarba si avand o vedere superba spre fiord.

Ai zice ca vreo mare companie a facut acolo un hotel, un resort.

Ei, bine, nu. Nu e niciun hotel. Este pur si simplu INCHISOAREA! Cum?!? Da, chiar inchisoarea! De altfel, singura din Insulele Feroe.

Criminalitatea e atat de mica in Insule, incat le ajunge locul asta, in care inteleg ca incap doar 12 detinuti – fiecare cu celula lui, fiecare cu televizorul lui. (Mie imi pare ca ar fi loc de mult mai multi.)

Aici sunt adusi infractorii nonviolenti, cu pedepse mici. Ceilalti, care comit fapte mai grave, sunt trimisi in inchisorile din Danemarca.

Penitenciarul este dotat si cu un teren de minigolf, la care detinutii au acces. Daca mai pun la socoteala si „view”-ul de invidiat, mai ca ii suspectez pe unii ca fura doar ca sa ajunga aici…

Ma rog, tot liber ca pasarea cerului e mai bine. Apropo: in urmatorul articol va povestesc despre pasarea lor nationala, dar mai ales despre goana mea dupa balena si cum era sa fac un atac cand am dat 60 de euro pe niste vederi… Si despre multe alte lucruri inedite pe care le-am aflat. Chiar aici!