Dana Mladin

Ștrandul din subsolul scării de bloc

La multi ani, femeie! Fara apa calda, fara caldura si inundata in bloc!

Asa am inceput eu ziua de 8 Martie. Soare afara? Apa in beci! Buchete de flori frumoase afara? “Buchet” de lucruri sub apa, in subsol…

SCARA MEA

De o vreme, scara in care locuiesc sufera de lipsa apei calde si, uneori, chiar si a caldurii. Dar apa rece sloi ne doare pe toti, caci ne face mica mica tot ce aveam si noi mai mare. La mandrie ma refer, la ce va gandeati?… Mandria de a sta in buric de Bucuresti.

De la a sta zeci de minute cu apa curgand, asteptand sa vina călâie, pana la spalatul cu oala – cam asta e traiul nostru din ultima perioada. (Frateee, am flashback-uri din copilarie!)

Au inceput discutii, dispute, cercetari, solicitari etc, doar-doar om depista de unde Dzeu e problema asta cu apa calda.

Ei, bine, ne-am dorit-o asa de tare, incat a venit de sa ne sature! Doar ca a venit… in subsolul blocului!

Cand m-am trezit eu sambata, vesela ca Ziua Femeii e cu soare, apa din subsol trecea de genunchi! Nicio cizma de cauciuc nu facea fata. Poate doar alea de pescar, dar se pare ca nu avem pescari pe scara…

Doua ore mai tarziu, datorita unei pompe, apa a scazut pana sub genunchi.

Cobor spre subsol si incep sa fac, mental, recensamantul lucrurilor pe care le am eu intr-un colt, pe niste paleti: cutii cu acte vechi, valize, multe valize, care, desi acoperite cu saci, contra prăfălăului din subsol, sunt clar in apa acum. Podoabe de pom, scule, jardiniere, cutii cu vopsea si pungi de rigips, jaluzele nefolosite si… ma tot gandesc ce am mai dus eu acolo si am pus claie peste gramada.

Deja e un mini comandament de urgenta la subsol si oamenii chiar incearca sa faca ceva. Dar ce sa faci intr-o mare de lucruri care plutesc intr-un beci inundat???

E atat de cald aici, incat imi vine sa dau strigare tuturor vecinilor sa coboare, sa ne balacim in apa calda. Murdara ca naiba, dar calda!!! Sa inauguram Strandul din Subsolul Scarii. Luam scaunele pliante ude din boxa unui vecin, lada frigorifica ce pluteste in boxa altui vecin, cumparam niste bere, eu pun la bataie valizele pe post de saltele gonflabile si petrecem un week-end in ape termale… pardon, termoenergeticale 

GIRL POWER

Sunt recunoscuta ca o persoana care cumpara toate prostiile din lume 🙂 (Imi place sa fac asta, recunosc.) Unele zac ani in sertarele mele sau in portbagajul masinii, asteptand sa devina, intr-o zi, utile. Si iata ca ziua a venit pentru doua dintre ele.

Ma duc la masina si scotocesc bine. In primul rand, scot niste sfori elastice, pentru a tine agatata nu stiu ce parte a pompei care scoate apa. Bun, am rezolvat si eu o problema…

Apoi ma gandesc cum sa imi salvez din lucruri. Si mi se aprinde beculetul!

Am cumparat acum niste ani, din Venetia, niste “sosete” lungi, dintr-un plastic mai gros, pe care oamenii de acolo le vand turistilor sa le poarte atunci cand orasul e inundat. Urc, caut in dulapul cu prostii, gasesc pachetul sigilat si cobor in beci, la Venetia noastra. Chiar daca scrie pe punga nr 43-46, iar eu port 39, nu pot baga papucii in ele, asa ca ma descalt si mi le pun direct pe piciorul gol.

Foarte greu ajung la bucatica mea de loc, trecand printre tot felul de lucruri care plutesc: bucati de lemne, pungi goale, galeti, bețe, ba chiar si o sticla de bere si cativa gandaci imensi.

Ma simt ca intr-un Titanic de Bucuresti. Oare o fi pe aici si colierul Inima Oceanului?…

Primele pe care incerc sa le iau, sunt valizele din material textil – valizele mele “light”. Dar am un soc: abia le pot ridica! Realizez ca s-au umplut partial cu apa, din acest motiv atarna ca naiba!

Le ridic cu mare greutate si o iau inapoi prin apa, pana la iesire, ca un adevarat Nicu Vlad al valizelor inundate. Un vecin amabil ma ajuta si le urca in holul blocului.

Fac drumul asta de mai multe ori, ceea ce face vocea mea interioara sa imi zica: “bai, Mladin, ce mama naibii ti-ai cumparat atatea valize din calatorii?!?”

E foarte foarte cald, de la apa care a inundat subsolul. Am transpirat ca porcu’.

Cateva lazi in care am podoabe de pom si scule, plutesc. La fel o galeata. Jardinierele goale au pornit-o prin apa, de nebune…

Singurele neclintite sunt 2 vrafuri de cutii. Cele de la baza, de carton (!), aflate in apa, au acte vechi. Minunat, ce sa zic…

Deasupra lor, alte cutii cu diverse si alte valize mici, cocotate. Toate ok! Asa ca nu le ating. Sper doar ca baza sa nu se inmoaie atat de tare incat sa cada toate ca un joc Jenga.

“Ciorapii” de Venetia imi tin foarte bine, doar ca, pe masura ce inot lipa lipa, “valurile” de apa calda si murdara imi uda bermudele. In cap imi pica apa din tevile pe sub care trec. Of, nu de ciorapi de Venetia aveam nevoie, ci de o gondola si o palarie de gondolier!

Recunosc ca nu imi trece o clipa prin cap ca ar putea fi un pericol mersul prin apa, daca ceva electric ar fi sub apa. Doamne, ca mare tuta mai sunt!!!

Imi car in casa prima transa de 6 valize. Pana sa ajung la usa mea, tot palierul se umple cu apa scursa din ele.

Le ingramadesc in micul balcon din dotare, deschise, sa stea la soare, sa se usuce. Care a tras batul scurt, ramane in casa, va vedea soarele abia maine…

Ies cu mopul si curat tot dezastrul facut pe etaj. Ce 8 Martie, nene? Azi e 1 Mai, ziua muncii!!!

Merg dupa urmatoarea transa. Sunt transpirata fleasca. Si cel mai nasol este ca… apa-i oprita in toata scara!!! Si aia calda si aia rece.

In frigider numa’ apa n-am. O merge sa ma spal cu Pepsi??

Pana una, alta, ma spal pe maini cu spirt. Macar sa stau linistita ca n-am luat cine stie ce din toata zoaia aia din subsol. In rest, ma dau cu niste parfum, sa mai ascund din mirosuri…

Apoi, mi se intampla ceva grav: ma apuca!

Cum adica ce ma apuca?? Nr. 2… treaba mare… scaunu’… căcuța… ziceti-i cum vreti.

Hait. Ce naiba fac?!? In conditiile in care n-ai apa deloc pana a doua zi, nu iti vine sa faci nimic, serios! Si, totusi… nu scap.

Asa ca ma sui repede in masina, imbracata in haine curate peste sudoarea muncii din beci si ma duc… la mall-ul de langa mine 🙂

Intre toate doamnele si domnisoarele iesite frumos aranjate de 8 Martie, rasfatate de sotii sau iubitii lor, uite-ma si pe mine, Sclava Isaura plecata de pe Titanicul scufundat, cautand cel mai apropiat wc 🙂

Hai La multi ani de 8 Martie!

Lasă un răspuns