In 15 zile de vacanta in Islanda, am dormit in 12 locuri diferite!!! De la “guesthouse”, la hotel de fitza, la camera de cabana, garsoniera, hotel de 3 stele, pensiune cu baie la comun, hotel de 4 stele si pana la hostel cu cazare in capsule!
Am facut 13-14 la ce preturi am gasit pe net pentru cazari, asa ca mi-am propus sa… alternez: azi o pensiune cu baie la comun, maine un hotel cu baie in camera, poimaine somn intr-o capsula, urmat de un hotel de fitza…
Nu va imaginati ca nu imi place confortul. Imi placeee! Dar chiar am fost curioasa de inventia asta, capsula, inca de cand am descoperit-o in Tokyo, in 2018, unde nu am avut curaj sa o si testez. Dar research la fata locului tot am facut 🙂
Doua hosteluri-capsula sunt in Islanda – unul in sud, pe insula Vestmannaeyjar si unul in nord, in orasul Akureyri. In ambele locuri am poposit in vacanta asta, dar am ales hostelul din nord, avand recenzii mai bune.
Am avut ceva emotii. Daca e harmalaie? Daca miroase urat? Da’ unde-mi tin valiza mare? Daca nu incap in capsula?… Daca ma sufoc??
La una din intrebari mi-a raspuns la telefon, inca de cand eram in tara, chiar patroneasa: “Avem niste dulapuri pentru bagaje, insa nu incap valize mari. O poti lasa langa capsula ta, e ok.”
In rest, mi-am imaginat ca nu prea ma voi incadra eu in peisaj. Eram convinsa ca genul asta de cazare e mai mult pentru pustanii cu rucsacuri in spate. Eu? O tanti cu valiza mare, valiza mica si un rucsac, pe deasupra.
HOTEL CAPSULA
Am gasit cladirea usor, insa intrarea, greu. Nu priceam pe unde Dzeu se intra, ca ce vedeam eu parea intrarea intr-un magazin. Parea, dar nu era. E, de fapt, o intrare intr-un hol cu mai multe usi, una dintre ele fiind cea de la hostel.
In dimineata cazarii, am primit pe email un cod de acces. Asa deschizi usa, cu acel cod. Iar in secunda doi te loveste, nene, un miros…
Chiar dupa usa e un stand plin ochi cu incaltari. Culmea, nu miroase a picioare murdare, ci a incaltari purtate…
Aici ai obligatia sa te descalti. Daca uiti, dupa primele trepte iti atrage atentia un afis.
Asadar, desculta, cãrând dupa mine pe scari doua valize, urc in hostelul cu capsule.
Tot conform instructiunilor primite inainte pe email, o data ajunsa la receptie – unde nu e nimeni seara si noaptea, dau de niste casete in care sunt inchise cartelele de acces in capsulele neocupate. Folosesc un cod si se deschide una dintre casete. Imi iau cartela, apoi urmaresc pe ecran instructiunile de utilizare a capsulei.
Iti arata in imagini cum o deschizi, ce face fiecare buton din interior, cum o deblochezi si alte lucruri utile. Ma uit la filmulet de doua ori, ca sa fiu sigura ca nu imi prind urechile. Apoi imi iau bagajele la târât si ma duc sa caut “locuinta mea de vara”.
Am capsula cu nr 55. Sunt 62 in total, pentru 88 de oameni – caci au si cateva duble. Cele “single” au 1 metru latime, dar lungimea e la toate la fel – 2 metri.
Sunt mixte. (In Japonia rar gasesti mixte, cele mai multe hosteluri cu capsule fiind exclusiv pentru barbati, respectiv exclusiv pentru femei.)
Wow! Arata mai SF decat ce am vazut eu acum cativa ani in Tokyo. Ce sa zic, sunt incantata! De fapt, sunt curioasa nevoie-mare sa experimentez ceva nou.
Teama ca voi fi singura nebuna cu valiza mare dupa mine piere instant cand vad parcate mai pe la toate capsulele valize cat a mea, rucsacuri mari si altele.
Fete imbracate de casa, asezate direct pe mocheta, desfac si fac bagaje, pe care mai apoi le asaza frumos, langa capsulele lor. Ceea ce fac si eu.
E o atmosfera draguta aici, asa, ca de tabara. Pe holuri umbla desculti multi oameni veseli, relaxati. Unii folosesc mesele din bucataria spatioasa nu numai sa ciuguleasca ceva, ci si sa joace diverse jocuri de masa. E si o terasa unde poti sta la aer sa mananci, insa, la ce frrrig e afara, nu-i picior de om acolo.
Ai cafea si ceai la discretie, moca. De apa nu mai zic, ca apa lor de la chiuveta e excelenta si iti e servita gratis si in restaurante.
Poti sa-ti si gatesti, ai tot ce-ti trebuie in bucatarie, e dotata cu de toate. Dar lucrul asta e permis pana in ora 10 seara. Ca, de altfel, orice activitate “generatoare de zgomot”.
E si un afis facut in sensul asta.
Pian n-am vazut, insa masa de biliard, da!
In zona de living poti sta comod la povesti, poti juca un biliard sau iti poti usca rufele.
Tot aici gasesti un raft de pe care iti poti lua pãturi sau perne suplimentare si un loc unde poti pune pe umerasele lor hainele tale botițe.
E inca destul de populata incinta, desi e aproape de ora la care trebuie sa trecem pe modul “silent”.
Fac repede un recensamant si da, cei mai multi sunt tineri. Zaresc si o doamna mai purie si ma bucur ca eu si ea mai echilibram un pic media de varsta.
Trec pe langa mine niste fete si baieti imbracati sumar, cu prosoape aruncate pe umar, semn ca merg la baie.
Vine si randul meu. Imi iau prosopul, papucii si ma amuz de situatie: am 3 persoane in fata mea la dusuri. Mi-am ales o ora de varf…
Sunt 9 bai individuale, dotate cu un dus, un wc, o chiuveta si un scaunel pe care iti poti aseza lucrurile. Totul e foarte curat si, din bun simt, nu poti lasa in urma ta mizerie sau apa pe jos.
Stiam dinainte ca tre’ sa vin cu prosop la mine, ceea ce nu mai fac de ani de zile in vacante. Aici iti trebuie. Insa, in caz ca nu ai sau ai uitat, poti inchiria unul de la ei. Te costa 1.000 de coroane islandeze (aproape 7 euro).
Dar hai si la celula mea din noaptea asta. Ãããã, pardon, capsula mea 🙂 Capsula pe care am platit 87 euro (una dintre cele mai ieftine cazari din Islanda!).
Urmez instructiunile de pe monitorul de la receptie, deschid capsula cu cartela, o cercetez bine, apoi intru sa ii invat butoanele.
Nimeresc lumina de discoteca hahaha. Ma rog, lumina de odihna, ar zice ei. Apoi pe cea alba, reglabila. Si iau fiecare coltisor la descoperit.
Ai televizor, ai un spatiu unde poti depozita si agata ceva, ai o masuta, ai casti, extinctor, ai priza, usb, ba chiar si seif! Toate in doi metri pe un metru.
Descopar si un buton de urgenta! Sper sa nu il lovesc la noapte din greseala, ca cine stie, poate ma trezesc ca da buzna armata.
Pe display-ul din capsula ti se spune sa nu te uiti, ca te uiti degeaba – e un afisaj de pe vremea cand capsulele erau la ele acasa, in Asia…
Aerul functioneaza si pare ca i-au setat temperatura perfecta. Nu ma ating de el.
Testez “patul”. Pare foarte comod! Inteleg ca salteaua e una smechera.
Cu ocazia asta vad deasupra mea si lumina de citit si “wake up light”.
Ma dau jos pe treptele mici atasate la capsula si imi cotrobai prin valize. Imi iau cu mine doar gentuta cu acte, pijamaua, niste apa, laptopul si urc inapoi. Restu’ las afara.
Inchid usa capsulei. Vad ca nu am o problema, spatiul fiind mai mare decat mi-am imaginat, cel putin pe inaltime. Ma gandesc ca e o cazare inspaimantatoare pentru cineva claustrofob, insa poti dormi cu usa deschisa, la o adica.
Incerc televizorul. Descopar ca tre’ sa descarc o aplicatie, apoi sa bag numarul capsulei ca sa pot vedea anumite programe, dar ma las pagubasa, ca sunt moarta de oboseala. Las un pic sa curga background-urile frumoase pe ecran. Au efect hipnotic, zici ca sunt un copil mic care se uita la Bebe TV 🙂 Si mi se rupe filmul…
A doua zi imi vars curiozitatile in discutia cu patroneasa, de care dau la receptie. Asteapta un grup de 80 de persoane!
Da, doar ei si cei de pe insula din sud mai au astfel de cazari in capsule. (In sud exista doar single.) A mai fost un hotel-capsula in Islanda, imi spune, in capitala Reykjavik, insa cei de acolo au pierdut cladirea si s-au lasat de business.
Ii laud pe japonezi pentru inventia asta, cand, ce sa vezi, doamna imi spune ca aceste capsule sunt, de fapt, chinezesti! What?!? Ca ei le-ar fi inventat si le-ar fi vandut ulterior japonezilor, care le-au facut celebre. Si ca ea si sotul ei de la chinezi le au pe astea. Au inceput afacerea acum 6 ani. (Asa imi explic cum de nu am stiut eu de ele acum 9 ani, cand am venit prima oara in Islanda.)
Hm, ma pune un pic pe ganduri, fiindca eu citisem ca aceste capsule sunt o traznaie aparuta in 1979, in Osaka. Deci, Japonia. Voi studia problema…
Oricum, e interesant de facut acum o comparatie cu hotelul-capsula din Tokyo, in care am intrat, din curiozitate, in primavara lui 2018, nimerind… la barbati haha.
HOTEL CAPSULA IN TOKYO
Pentru ca citisem dinainte despre aceste hoteluri inedite, m-am pus pe cautat un astfel de hotel in vecinatatea celui in care stateam eu, doar sa vad cum arata, cum se sta acolo, caci curaj sa ma si cazez, nu am avut…
Intru eu frumusel si le spun celor responsabili ca vreau sa aflu mai multe despre hotelul lor capsula. Oamenii, amabili, sunt de acord, insa exista un impediment: e hotel exclusiv pentru barbati!
Ma conduc, insa, in toate zonele in care o femeie nebuna ca mine poate intra fara a da peste barbati goi… Vise, taica, vise 🙂
Intr-un orasel din Islanda, o astfel de cazare e cel mai probabil varianta optima pentru excursionisti. In uriasul Tokyo pare mai degraba solutia de dinaintea unei intalniri de business.
Imi sunt prezentate “cusetele”, care arata altfel decat capsulele din Islanda. Dar na, vorbim de anul 2018, poate intre timp s-au dotat cu unele care ajung si pe Luna.
Multe sunt libere si ma pot holba la conditiile din interior, cateva au fost eliberate, daca e sa ma iau dupa lenjeria de pat lasata dezordonat, iar in altele se doarme, shhhh, sa nu ii trezim pe cei care si-au tras “jaluzeaua” pe post de usa.
Comparand cele doua tipuri de capsule la distanta de 5 ani, vad ca au date comune: “camera” are 2 metri lungime, 1 metru latime si 1 metru inaltime. Exista aer conditionat, televizor si wi-fi. Insa japonezii se disting prin cateva detalii:
E o linisteeeee aici. Nu sufla musca! Tot ce intreb, intreb in soapta.
Bagajele stau intr-un loc special, nu vezi nimic pe culoare, absolut nimic.
Incaltarile se lasa la intrare, dar nu la comun, ci fiecare pereche intr-o caseta inchisa, gen seif!
papuci curati papuci folositi
Apoi iti iei o pereche de papuci. Si asa umbli peste tot. Iti schimbi papucii cu unii noi/dezinfectati, cand schimbi zona.
Baia este la comun, dar cu absolut tot ce trebuie.
Ai prosoape la liber, pe care le iei inainte sa intri in zona de dusuri, unde eu n-am avut acces, deci nu va pot povesti nimic palpitant de dupa perdea 🙂
Si ai pijamale la liber!
Conditiile din hotelul-capsula sunt neasteptat de bune, la pretul mic pe care il platesti pe noapte (cca 15 euro costa o noapte in primavara lui 2018. Am verificat acum, in 2023, si a ajuns la 30 si ceva de euro pe noapte, respectiv 50 si ceva de euro, in week-end).
Ai sauna, masaj si spa.
Ai automate cu sucuri, bauturi alcoolice, tigari, lapte, inghetata.
Ai o cafenea. Dar si un colt cu ceai la discretie.
Exista si o spalatorie in incinta. Si computere cu acces gratuit la internet, plus imprimanta moca.
Daca vii cu lucruri de valoare, ti le poti inchide in seifurile puse la dispozitie de hotel.
Daca ai venit cu mainile-n buzunare si a doua zi ai o intalnire importanta, te salveaza micul magazin de la parter. Iti poti cumpara cam tot ce iti trebuie pentru a iesi la 4 ace din acest hotel. (Nu stiu ce vand in hotelurile-capsula pentru femei, aici sunt doar produse pentru barbati.)
Dar sa revin in prezent…
“Sper sa ne revedem!” ii spun cu sinceritate patronesei hostelului din Islanda, in timp ce trag de valize spre iesire. Chiar as reveni, serios. A fost neasteptat de confortabila experienta.
La noapte am cazare intr-un hotel mai de fitze, considerat unul dintre cele mai frumoase din Islanda. Cu baie in camera, negresit. La fix, caci, la ce zi ploioasa si noroioasa ma asteapta, ultimul lucru pe care mi-l doresc e sa stau la rand la duș…
